Ambalaje

Potrivit art.16 din H.G. nr.621/2005, persoanele juridice române responsabile pentru cantitatea de deșeuri generată de ambalajele pe care le introduc pe piața națională sunt operatorii economici care: produc ori importă produse ambalate; distribuie pentru prima dată ambalaje de desfacere (importatori ori producători de ambalaje de desfacere); supra-ambalează produse ambalate; închiriază ambalaje sub orice formă, cu titlu profesional.

Potrivit legii în vigoare, producătorii ori importatorii de produse ambalate sunt responsabili pentru deșeurile de ambalaje primare, secundare și terțiare utilizate la ambalarea produselor lor. De asemenea, producătorii ori importatorii de ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele respective. În același sens, operatorii economici care supra-ambalează produse ambalate cu scopul de a le revinde ori redistribui sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele secundare și terțiare pe care le introduc pe piața națională. Persoanele juridice care închiriază ambalaje răspund în fața legii pentru deșeurile generate de ambalajele pe care le închiriază. De asemenea, se declară ambalajele reutilizabile închiriate (de genul paleți ori navete) prima dată când sunt introduse pe piața națională.

Deținătorul mărcii este responsabil pentru declararea ambalajelor produselor proprii, nu producătorul sau importatorul. Acesta este responsabil pentru ambalajele primare, secundare și terțiare.

Conform H.G. nr.621/2005, cu modificările și completările ulterioare, ambalaj este  „orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.”

Astfel prin ambalaj primar se înțelege ambalaj de vânzare, adică un ambalaj conceput și realizat pentru a vinde un produs către utilizatorul final sau consumatorul care îl dobândește în punctul de achiziție. Ambalaj secundar definește ambalajul grupat ori supra-ambalajul; cu alte cuvinte, o grupare a unui număr de unități de vânzare la punctul de achiziție, indiferent dacă este vândut către utilizatorul final ori consumator sau dacă acest tip de ambalaj se utilizează doar pentru a umple rafturile în punctul de vânzare; el poate exista și separat pentru că nu afectează caracteristicile produsului. Ambalajul terțiar este cel utilizat pentru transport și este conceput pentru ușurarea manipulării și transportului unei unități de vânzare ori a unor ambalaje grupate pentru a se preveni deteriorarea acestora în timpul manipulării ori transportului; nu include containere rutiere, feroviare, navale ori aeriene. Prin ambalaj reutilizabil se înțelege un ambalaj refolosit, pentru același scop, a cărui returnare de către consumator sau comerciant este asigurată prin plata unei sume.

Absolut toți producătorii de produse ambalate trebuie să respecte art.5 din H.G. nr. 621/2005 potrivit căruia ambalajele produselor puse pe piață respectă cerințele esențiale privind compoziția și caracterul reutilizabil și recuperabil al ambalajelor, conform Anexei nr.2 la H.G. nr. 621/2005. Potrivit legislației în vigoare, caracterul reutilizabil al unui ambalaj se atestă fie prin declarația de conformitate, fie prin orice alt document similar. Aceste documente trebuie să le dețină producătorii în urma solicitării adresate furnizorului de ambalaje. Încadrarea la tipul de ambalaj se realizează potrivit Standardului European armonizat SR EN 13429:2005 – Ambalaje. Reutilizare.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *